Afecţiune cutanată alergică, acută sau cronică, caracterizată prin zone roşii supraînălţate de mici vezicule lichidiene deosebit de pruriginoase.

Diferite tipuri de eczema.
După cauza lor se disting trei tipuri principale de eczemă, care pot, fiecare dintre ele, să îmbrace o formă acută sau cronică.

■ Eczema alergică de contact sau dermita de contact survine cu ocazia contactelor repetate cu o substanţă alergică (nichel, cauciuc, detergenţi, unele substanţe medicamentoase etc.). Unii subiecţi,cel mai des adulţii, ajung astfel să facă un puseu de eczemă la fiecare nou contact.

■ Eczema atopică, numită, de asemenea, eczemă constituţională sau dermatită atopică, afectează subiecţii atinşi de atopie, adică predispuşi ereditar la alergii. Ea este foarte frecventă la sugar. Simptomele şi puseele sunt declanşate, în principal, de către pneumalergene (praf de casă, animale microscopice ca acarienii, polenuri) sau de către alte alergene prezente în unele alimente: lapte, ouă, soia etc.

■ Eczema prin sensibilizare internă este cauzată de prezenţa unui focar infectios care declanşează un fel de alergie cu manifestari la nivelul pielii. Se poate întâmpla ca o afecţiune cutanată (psoriazis) să aibă leziuni asemănătoare celor provocate de eczemă; această complicaţie este datorată cel mai des aplicării de medicamente alergizante.

SIMPTOME si SEMNE. După cum este acută sau cronică, eczema îmbracă forme foarte diferite.

■ Eczema acută se manifestă prin apariţia de plăci de un roşu aprins prost delimitate, pruriginoase; apoi apar vezicule (băşici minuscule) care în continuare se rup, provocând o scurgere; în sfârşit, se formează cruste mai mult sau mai puţin groase, care cad după una-două săptămâni şi lasă cicatrice de culoare roz.

■ Eczemele cronice, mai variate, se clasifică în trei categorii principale:
- formele uscate, care se traduc prin placarde roşii şi cu cruste, prost delimitate, cu o descuamare când fină, când în lambouri mari;
- formele lichenifiate, care se caracterizează prin plaje de piele groasă şi de culoare violet -purpuriu, parcurse de şanţuri cu desen cu romburi;
- formele dishidrozice, care se traduc prin apariţia de vezicule pe feţele laterale ale degetelor; acestea pot să se rupă şi să formeze cruste sau fisuri, în particular pe palme şi pe suprafeţele plantare.

Tratament

Tratamentul este, în primul rând, cel al cauzei, atunci când aceasta este posibil. Doar suprimarea contactului cu alergenul vindecă eczemele de contact, dar acesta este dificil de realizat în practică. în caz de eczemă atopică, suprimarea pneumalergenelor (acarienii) este uneori posibilă, ca şi cea a alergenelor alimentare.

In sfârşit, o desensibilizare (injecţii repetate cu alergene în doze foarte mici) poate fi întreprinsă în unele cazuri de eczemă atopică. în caz de eczemă prin sensibilizare internă, anti¬bioticele vindecă definitiv atât infecţia, cât şi eczema. Alte tratamente vizează suprimarea sau atenuarea simptomelor locale sau generale. Tratamentele locale implică antiseptice (mai ales în eczema acută) şi dermocorticosteroizii (mai ales în eczema cronică). Tratamentul general constă în admi¬nistrarea orală de antihistaminice cu scopul de a calma mâncărimile. Ingrijirea psihologică, schimbarea climatului ca şi curele termale constituie tot atâtea ajutoare de avut în vedere în tratamentul eczemei, mai ales când ea este cronică.

Prevenirea eczemei atopice constă în evitarea la toţi copiii, dar mai ales în caz de precedente familiale, a contactelor precoce şi repetate cu alergenele potenţiale. Acesta constituie unul din motivele pentru care se reco¬mandă actualmente diversificarea progresivă a alimentaţiei sugarului.